Ce este autismul?

Primele manifestări care pot ridica semne de întrebare

Pentru mulți părinți, întrebările nu apar în urma unui diagnostic sau a unei discuții cu un specialist.
Apar mai devreme, sub forma unei senzații greu de explicat:

„Parcă ceva nu este la fel ca la alți copii.”

Urmează observația, comparația, apoi căutarea de informații.
În acest punct, mulți părinți ajung online, unde informațiile sunt numeroase, dar nu întotdeauna clare sau corect contextualizate.

Acest articol are rol strict informativ, cu scopul de a explica ce este autismul și care sunt primele manifestări care pot ridica întrebări, fără a pune diagnostice și fără a dramatiza.

CE ESTE AUTISMUL

Autismul este o condiție de neurodezvoltare, ceea ce înseamnă că ține de modul în care creierul copilului se dezvoltă și procesează informația.

Câteva aspecte esențiale:

• autismul este un spectru, ceea ce înseamnă că nu există o singură formă și nici un profil identic de la un copil la altul
• manifestările apar, de regulă, timpuriu, în primii ani de viață
• pot fi afectate, în grade diferite, comunicarea, relaționarea socială și comportamentul
• pot apărea rutine, comportamente repetitive sau interese intense

Autismul nu definește valoarea copilului și nu anulează potențialul acestuia, ci descrie un mod diferit de a percepe și procesa lumea.

CE NU ESTE AUTISMUL

Pentru o înțelegere corectă, este important să fie clarificate și ideile frecvent greșite:

• autismul nu este o boală
• nu apare din vina părinților
• nu înseamnă lipsă de inteligență
• nu arată la fel la toți copiii
• nu „trece de la sine” prin simpla așteptare

Aceste clarificări sunt importante pentru reducerea fricii și a sentimentului de vinovăție.

PRIMELE MANIFESTĂRI CARE POT RIDICA SEMNE DE ÎNTREBARE

Nu este vorba despre stabilirea unui diagnostic, ci despre semnale care pot fi observate în timp.

Un singur comportament izolat nu indică autism.
Asocierea mai multor manifestări, persistente și constante, poate ridica întrebări legitime.

Comunicarea și limbajul

• copilul nu răspunde constant când este strigat pe nume
• apar întârzieri în dezvoltarea limbajului sau pierderea unor cuvinte deja dobândite
• repetă cuvinte sau fraze fără a le folosi funcțional (ecolalie)
• nu arată cu degetul pentru a cere sau pentru a împărtăși interesul

Relaționarea socială

• contactul vizual este evitat sau dificil de menținut
• preferă jocul solitar și evită interacțiunea cu alți copii
• pare greu de implicat în jocuri simple sau activități comune
• reacționează atipic la emoțiile celorlalți

Comportamentul

• aliniază obiecte, rotește roți sau repetă anumite acțiuni
• manifestă o nevoie accentuată de rutine și reacționează intens la schimbări
• se concentrează excesiv asupra unui interes specific

Reacțiile senzoriale

• sensibilitate crescută la zgomote, lumini sau texturi
• evită anumite atingeri sau caută stimulare intensă
• reacții neobișnuite la mirosuri sau gusturi

INFORMAȚIE IMPORTANTĂ

Diagnosticul de autism se stabilește exclusiv de către specialiști, în urma unei evaluări complexe.
Acest tip de articol nu stabilește și nu poate stabili un diagnostic.

Diagnosticul de autism:

• nu se pune pe baza listelor de semne
• nu se pune citind articole online
• nu se pune prin comparație cu alți copii

Evaluarea și diagnosticul se realizează exclusiv de către specialiști, în urma unei evaluări complexe, adaptate vârstei și profilului copilului.

A citi și a observa nu înseamnă a eticheta.
A solicita o evaluare nu înseamnă a confirma un diagnostic, ci a clarifica.

Concluzie

Autismul nu începe cu un diagnostic, ci cu observația atentă.
Nu începe cu frică, ci cu informare corectă.
Și nu este un drum care se parcurge singur, ci cu sprijin specializat.

Accesul la informație clară îi ajută pe părinți să ia decizii mai liniștite și mai potrivite nevoilor reale ale copilului.